Ce sunt cofrajele și cum să
cofrăm
corect:
Această secțiune poate fi considerată partea a doua la articolul despre
modul de turnare
al betonului (descris
într-o pagină precedentă).
Generalități: Cofrajele sunt construcții auxiliare, specifice
și provizorii
care sevesc la obținerea formei, dimensiunilor și poziționării elementelor de
beton, beton armat și beton precomprimat în structurile monolite, precum și la
susținerea acestora până când betonul atinge un grad de maturizare minim pentru
decofrare.
Operatia de cofrare
constă în efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cofrajului,
cu scopul realizării unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupă un
rol foarte important în realizarea structurilor de beton, beton armat și
beton precomprimat atât sub aspectul calității acestora, cât și din
punct de vedere economic.
Funcție de tipul
construcției și a cofrajului folosit, lucrările de cofrare pot
reprezenta 15%~30% din costul elementului de beton armat monolit. De
aceea se caută realizarea unor sisteme industrializate moderne de
cofrare, mereu
perfecționate, care să conducă la creșterea productivității
și la reducerea costurilor.
Industrializarea
lucrărilor de cofrare urmărește următoarele căi:
a). tipizarea și
modularea lor.
b). mecanizarea
principalelor activități ale lucrărilor de cofrare.
c). extinderea
aplicării sistemelor perfecționate de cofrare și introducerea unor
sisteme noi.
d). considerarea
unui modul de baza în constructii de 30 cm.
e). introducerea de submoduli
cu dimensiuni de 5 cm și
10 cm.
Clasificări:
Ținând seama de
diversitatea sistemelor de alcătuire și a utilizării lor, clasificarea
cofrajelor se poate face în funcție de următoarele criterii:
După modul de
alcatuire și utilizare, cofrajele se clasifică în următoarele categorii:
a) cofraje
demontabile – alcătuite din panouri modulate și tipizate, elemente de
susținere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare și de asamblare. Principalele tipuri
sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele
pășitoare, cofrajele cățărătoare etc.;
b) cofraje
nedemontabile – care se asamblează și se demontează o singură dată, la
începutul și respectiv la terminarea realizării structurii. Aceste cofraje sunt
echipate cu instalații sau dispozitive care permit deplasarea lor în întregime, sau sub formă de ansambluri ori subansambluri mari, utilizând
macarale. Din această
categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele
cofrante, cofraje de tip tunel, panourile mari etc.
c) cofraje
tradiționale – folosite la elemente și structuri cu caracter de unicat
sau cu forme variabile și complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se
pot adopta sisteme industrializate de cofrare. Se confecționează pe șantier din material lemons și se folosesc o singură
dată sau de un
puține ori.
d) cofraje
pierdute – care îndeplinesc funcțiile normale ale unui cofraj, dar nu se recuperează, rămânând aderente la elemental format. Ele pot avea rol de
rezistență (contându-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator
termic sau estetic. Se pot menționa: predalele, panourile cu caracter
arhitectural, casetele pentru planșeele casetate etc.
Din punct de
vedere al destinației, în raport cu elementele de construcții la a căror
executare se folosesc, cofrajele se clasifică în:
a) cofraje pentru
fundații.b) cofraje pentru
pereți.
c) cofraje pentru
stâlpi.
d) cofraje pentru
grinzi.
e) cofraje pentru
planșee.
f) cofraje pentru
arce și bolți.
g) cofraje pentru
alte elemente de construcție.
Dupa materialele
folosite pentru placa cofrantă, acestea sunt cofraje din:
a) cherestea.
b) placaj rezistent
la umiditate.
c) tablă de oțel;d) profiluri din aliaje de aluminiu.
e) polimeri (armați sau nearmați cu fibre de sticlă sau
carbon).
f)
cauciuc.
g) materiale
combinate – placaj acoperit cu folie de aluminiu, tablă de oțel sau cu
polimeri.
Condiții ale calității:
Calitatea cofrajelor este apreciată după gradul de
îndeplinire a trei
categorii de condiții: tehnice, funcționale și economice. Nerespectarea
lor, indifferent care, influențează negativ calitatea și costul
elementelor sau structurilor realizate.
Condiții tehnice:
a) să se asigure
redarea corectă a formei, dimensiunilor și poziției relative în structură a elementelor.
b) suprafața
plăcilor cofrante să fie riguros conformă cu calitatea cerută a
suprafeței elementelor de beton.
c) să reziste, fără
a se deforma peste limitele admise, la solicitările fizico-mecanice la
care sunt supuse.
d) să fie etanșe,
pentru evitarea pierderilor de apă și de parte fină din amestec (ciment,
nisip 0-0.2 mm etc).
e) plăcile cofrante
să aibă o rezistență destul de mare la uzură pentru a nu fi usor
degradate, în timpul montării armăturii, turnării și compactării
betonului, curățirii, circulaței etc..
f) starea
suprafețelor plăcilor cofrante să nu favorizeze aderența betonului.
g) materialele din
care se realizează, placa cofrantă, să nu atace chimic și să nu fie atacate de beton.
Condiții funcționale:
a) să aibă
dimensiunile modulate.
b) să permită o
asamblare ușoară.
c) să permită o
demontare rapidă și în ordinea cerută de decofrare.
d) să asigure
înlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de
manoperă.
e) greutatea lor
să
se încadreze în limita de 30 – 40 kg, pentru cele manipulate de către un
singur muncitor și de 60 - 70 kg, pentru cele manipulate de către doi
muncitori.
f) să
corespundă din punct de vedere al normelor de tehnică a securității muncii.
Condiții economice:
a) realizarea
cofrajelor să conducă la un consum cât mai redus de materiale, energie
și manoperă, dec - implicit - la un cost cât mai mic.
b) să asigure un
număr cât mai mare de refolosiri.
c) să necesite un
consum de manoperă cât mai redus pentru montarea și demontarea lor.
d) să permită o
curățire, ungere, manipulare, depozitare și reparare cât mai ușoare și
la un preț cât mai redus.
Principii de calcul:
Dimensionarea
elementelor componete ale cofrajelor și a elementelor de susținere ale
acestora se realizează pentru fiecare element în parte. Astfel, calculul la
rezistență și la deformație se realizează ținând seama de:
- rezistențele la
încovoiere, întindere și compresiune ale materialului din care este
confecționat elementul.
- modulul de
elasticitate al materialului din care este confecționat elementul.
- săgeata
maximă admisă pentru elementul respectiv.
- combinația de
încărcări cea mai defavorabila.
Încărcări care
acționează asupra cofrajelor și susținerilor acestora:
La calculul cofrajelor,
încărcările se stabilesc în funcție de condițiile
reale în care sunt folosite cofrajele. Pentru plăci se iau în
considerare doar încărcările verticale, ce includ:
a) greutatea proprie
a cofrajelor și a elementului.
b) greutatea proprie
a betonului proaspăt (armat).
c) încărcarea
uniform distribuită provenită din căile de circulație instalate pe
cofraje și din aglomerarea cu oameni.
d) încărcarea
concentrata, provenită din greutatea muncitorilor care transportă încărcături sau din greutatea mijloacelor de transport
încărcate cu
beton.
e) încărcarea
datorată vibrării betonului.
Pentru fiecare
element al cofrajului și al eșafodajului se stabilește combinația de
încărcări cea mai defavorabilă, atât pentru calculul la rezistență cât
și pentru calculul la deformații. Pentru cazurile
curente aceste combinații sunt:
-
pentru placa
cofrantă, elementele de susținere ale cofrajului și elementele
orizontale ale eșafodajului pe care reazemă cofrajul calculul la
rezistență se face pentru combinația de încărcări a+b+c+d, iar calculul
la deformație se face pentru combinația de încărcări a+b.
-
pentru elementele
verticale de susținere ale cofrajului calculul la rezistență se face
pentru combinația de încărcări a+b+c, iar calculul la deformație se face
pentru combinația de încărcări a+b.
Stabilirea schemei
statice de calcul se va face ținând cont de materialul din care este
realizat elementul, condițiile de rezemare și modul de concepție și
realizare a acestuia.
La cerere vă putem oferi echipe
care execută corect astfel de lucrări !
Daca aceste informatii vi se par utile dati-ne un like pe facebook sau google +1
|